Thursday, February 19, 2009

ZODAWN A ZAH THEI INDIA DAAN KHENKHAT

India solkal in mipite ngaikhawna zieh in Daan tungtawn a mipite kepchingna diing leh I hahsatnate uh nelsie leh ngaisahlou a a umlouna ding in Daan tampi nana siemkhie hi. Tam Daan tampi umte lah a Zodawn a zah thei hiau hiau um khenkhatte tom litlet leh kim chetchet in I giel hi. Tam Daan umte I Zodawn a zahdan thei a I gam leh mipite ahi ding banga I khosah theina ding uh deina toh I gel ahi. Aban ban in I en awle!

PIL | PUBLIC INTEREST LITIGATION

Alamsau in Public Interest Litigation china ahi. “Adinmun leh ahina uh kitheichian Lou nelsia a um mite adia tanvou hamphat nate (Rights) Daan(Law) banngtah a Court tungtawn a panlah a hamphatna nga/mu na diing uh bawlpiah theina Hiam leh Hei (weapon) chikhat ahi P.I.L ichi uh”. Azawn-angau , nelsia(marginalized & deprived), mawl(innocent) leh Daan peizie theilou man a Court Case bawlzouloute ama uhn thea , lungsim leh sum senglou a bailam tah a koitawbang lunggel thei mimal - Social worker, Advocate Ukil) leh minavah khat poupou in Court a agenthei-athuo te thatang in Solkal bawl siatnate suhdih nadia adihloute Case bawlkhum thei ahi. India Daan Bupi (Constitution of India ) Article 226 leh 32 pansan a khatin midangte thatang in P.I.L. High Court leh Suppreme Court ah apawlut thei hi.

I theisiam sem na diing un P.I.L. nasepkhiat themkhat tahlang vai. Amasapen in 1979 kum in Supreme Court in P.I.L. case khat Hussainara Khatoon – versus- State of Bihar kichi case thukhenna enchien vai.

Tami case hing kipatna ahileh Bihar Jail sunga thutanna (trial) ngaha um jail taang (under trial prisoner) mihing 40000 val aum ua, amaute jail a aum hun val uh kum tamtah a um be ua, dantoh kituah a hakhiet hun hitamanan uleh Bihar Solkal in ngaisah nuomlou in nelsie mawh hi. Tammi mihing hina tanvou aval a suhsietna (Human Rights violation) khu Hussainara Khatoon kichi mikhat in pawna mama in PIL pansan in Bihar Solkal Supreme Court ah ana hehhi. Atawp khong in Cout in thutanna suo in Bihar Solkal in utlou-chamlou in jail taang mihing 40000 valte ahakheta uhi. Tuathamlou in, Anil Yadav – versus – State of Bihar kichi PIL Case khat ah Bihar Police ten migilou di’a muonmaw mi 33 amatte uh Bagalpur Jail sungah khum chimit in amit uah Acid tui sunglutpie uhi. Chijathuoi tah a dankhellam a gawtnate sil dihlou ahi chizieh in PIL a’ng kibawl ta zetleh athu ngaikhiet ahi nua in Court in Bihar Solkal nasatah in mawpai a, aliem mittawte solkal sum a zen ding a thu apie ban ah, jail tangte zong jail apat hakhiet sah ahi.

PIL dang khat ah N.C. Mehta, Supreme Court Lawyer, Ukil minthang khat hakatna zal in PIL tungtawn in Taj Mahal kim-le-paam a um Industrial Factory (Khutsiem Silbawl khawlbu) te solkal in phietmang kilkel hi. Tami khawlbute apat meikhu hoilou vom deldul hadohte’n Taj Mahal asunin a, asuh muol zieh in Supreme Court in khawlbute kha pieh hi. Tuachima bang in India pumpi a tuosiet huoisie (accident) “Bhopal Gas Tragedy” chi’a kithei factory a Olium Gas huisienglou a piit(leak) kha zieh in Bhopal gam ah mihing tamtah in shina tuolaw uhi. Adamte nangawn ahin sung ua zawngkhawl den ding in a um uhi. Tamnah zong PIL tungtawn in Court in factory neite akilawm bang in compensation leh ex-gratia ashi leh liemte tungah pesah hi.

Tualeh PIL ma pansan in Parliament in Child Labour (Prohibition & Regulation) Act, 1996, Jubinile Justice Act, 1986 leh naupangte hamphatna leh kepbitna ding Daan siemkhie hi. Tammi Daante’n atup ahileh naupang kum 14 chinglou khangdawn laite sum suina leh nasep a kithalaw phallou/kham ahi. Tam dan theipum a botse pouma dangka Rs. 20000 lieusah ahi ding a, atung uah zong akituopibang gawtna piehthei ahi hi.

Public Distribution System (PDS) zong PIL tungtawn in Court in anasai ngeita a, tuana pat Right to Food hi India Daanbupi Article 21 sung ah Fundamental Rights in zeetel ahi. PDS kituuploute Court a pualut thei zing ahi.

PIL pen mimal sangin mipi hamphatna ahizaw a, hinanleh tulai mimal khenkhat in mani mimal lunglutna, sumsuina leh kisuhminthang tupna in Solkalte amawhheh ngengngong uhi. Tuate a dahuoi hi. Tuabang mite’n PIL pen Personal Interest Litigation, Paisa Interest Litigation, Publicity Interest Litigation leh atawpkhong in Peril Interest Litigation asuo uhi. Sil bangkim in ahoina leh ahoilouna anei zing ahi mawnga, ahoilamte jui ding in iki chiel uhi.

References:

1. Delhi Law review Vol. XXVII, 2005
2. Constitution of India


FIR | FIRST INFORMATION REPORT

FIR kichi ajakha ngei nailou I vang sim mama ding hi. Hinanleh akip akawi a theicheig tah tah a vang sem ding in I gingta. Police tetoh etbeh hideu in I thei chiet uhi. Adihma hi, Policete toh kisaima ahi. Igam in ajuidan Daan bawsietna aum chieng in Daan kembittu Police te’n a cheptena (report) khut FIR kichi ahi. Alamsau in First Information Report kichi hi.

Koi tobang mi khat in Daan (Law) kisuhsiet/bawsietna ava mukha ahisihleh ava theikha leh akin thei lam in akinaipi Police Station ah avalut a, tuami thu pen laipe khat a gelthaw in apelut ding hi. A sil mudan kam(oral) in zongg Police kungah a hil thei hi, tuami angaikhiet zawchieng un Police ten laipe a giellut in thututpa (informant) mai a simkhiet ahi ding, tuami FIR a sim ahi veve hi. Tualeh Policete’n zong ama uh thaneina (power) zang in akul leh apoimaw dan bang in FIR bawl khum thei uhi. Tamna pat in Daan botsete suichetna nasep akipan hi.

British Solkal in a’ng na nuosie pie Criminal Procedure Code (Daanbu) nambat 154na in FIR a genchieng ditdet hi. FIR nava bawlkhata leh a copy (FIR copy) khat nangma kep ding in Policete khat apat na ngeen in na la thei hi. FIR khu japi lai (public document) ahi. FIR kichi pouma Serial No. akibul dinga, Daan bawsieta umte Indian Penal Court dungjui in Nambat kituapite akigiel chitchet ding hi.

Etsahna’n, FIR No. 4/2008 CCP/PS, U/S 304, 420/IPC chia kigiel khu First Information Report of 2008, Churachandpur Pulice Station under Section 304 and 420 of Indian Penal Code chjina ahi. 304 leh 420 IPC in tuolthana (murder) leh kisolna (cheating) “Char-saw-bis” chia I thei uh Daan bawsietna nambat ahi. Tam khelna nambatte akituopi gawtna zong agen chieng ditdet hi.

FIR nava bawlsawm a, Officer Incharge in a’ng na pompie nuom sihleh asangzaw Supt. of Police (SP) kungah lai nape lut ding hi. SP in ama thaneina toh suichiilna (Investigation) abawl thei a, ahisihle zong a suichieng ding Officer dang aguong thei hi.

References:

1. Criminal Procedure Court 1973
2. Indian Penal Court
3. Constitution of India


RTI | RIGHT TO INFORMATION

NREGS toh kisai in solkal in nakhuo uah bang scheme asiem a? Scheme kisiem khu danga bangja bei dia kisiem khie ahia? Tam Scheme a semte’n bang ja law ding chi thutanna a um a? Bangja na law a, bangja aki lepdoh ei? Ahisihleh, Solkal in kum 5 sung in Border Area Development Fund, Backward Region Grant Fund, SSA Fund, Mid-Day Meal, PMGSY, SGSY, IAY, AAY, Grain Bank, PWD Work Programs tuam tuamte na bangtan a sepkhiet in a um a, koi in sem a, koi in mu a, koi in sai ahilou leh Solkal in mipi khuolna hamphatna tuamtuamte khantou nasepna ding in azang kha tahtah nai? Tamte thei chien nuom a, akisaipi lai (Documents), Orders, Programes/Scheme, CD/Floppy Disk leh adang dangte kem nuom-lanuom nahi leh amasapen in akisaipi Information Officer kungah laipe khat a gelthaw in ngetna na bawl ding hi. Na sil (Information) sui suite athukhawdan zil in ni 30, ni 45 ahisihleh naikal 48 sung in dawnna a’ng pie ngeingei ding uh Information Officerte mawpuohna ahi.

RTI ahileh Right to Information china ahi. Ei ham in “Daan dungjui a thuchien kan theina leh mutheina tanvou hamphatna” chilei theisiem huoipenva chi ing.

Tammi Act aphattuomna ahi leh Daan pansan a Thu (Information) theinuom a, akisaipi Information Officer kuunga ngetna na pielut nua a a’ng ngaisah louleh Law Court ah na tut thei a, na he thei hi. Tuami ni a pat in na buoinate Court in a’ng saipieh dinga, Officer thuphuolte thu apeitasih ding hi. Tam RTI Act khu Parliament of India in kum 2005 a namdet ana nei ahita hi. Tuazieh in Solkal nasem Officerte’n Solkal nasep mipite kungah a theisah uh pen amawpuana uh ahita. Azieh mipite’n ama ua dinga hamphatna kisiem nasepte athei ding lawmmawng uh ahi man in! RTI a’ng kizah apat Solkal Officete ah bangtan ahei khat neguh-taguh (corruption) venbit in a um thei hi. Tualeh Office peijie zong mimal khat in OIfficer ahiman in athu thu in apawng vih thei sih hi.

Sil bangkim in tawpkhaw (Limit) anei ahiman in, RTI in zong trawpkha a nei ve hi. Akizah theilouna (ei ham a suoi si chi di himai va) mun a um a, tuate ahileh Solkal a di’a lemna leh muonna sietna thei thu-le-la (Information)te mawng mawng lahdoh na ding a zahphal ahisih hi. Khumte ahileh Army, Paramilitary, Intelligent Agencies – CID, SIB, RAW leh adang dangte tungah zahthei ahisih hi chi zong thei apoimaw hi.

FORMAT

Model application Format for obtaining information under “RTI Act, 2005”
-------------------------------------------------------
Place :____________
Date :____________

To

The State Public Information Officer / Asst. Public Information Officer (State PIO/APIO- in case of information related to Government of Assam Public Authorities) (Name of the Office with Address)

OR

The Central Public Information Officer/Asst.Public Information Officer (Central PIO/APIO- in case of information related to Government of India Public Authorities) (Name of the Office with Address)

From

Full name of the applicant:
Postal Address of Applicant:
Contact Phone No. if any :

Sub : Information under RTI Act, 2005.

Sir/ Madam,

The undersigned here by require the following particulars of information

a. Subject matter:
b. The period to which the information relates:
c. Information Description (can include – record /document /memos /email /opinion /advice /press release /circular/order/ logbook /contract/report/papers/models/electronic data)

i. ---------------------------------------.
ii. --------------------------------------.
iii. -------------------------------------.

Preferred language of the said information is : _____________________

In case the subject matter /any of the information is held by / related to another public authority, you are requested to transfer the application or such part of it as may be appropriate to that other public authority with an intimation to the undersigned (Section 6(3) of RTI Act).

Further it is submitted that the information is Required by post (Ordinary / Registered or Speed post) ………………. Will be collected in person upon intimation.………….

Enclo: Rs. 10/- by way of cash / DD / Bankers Cheque /* (OR) Photocopy of BPL Ration Card in case of BPL applicant (the application fees is exempted)

Signature / Thumb Impression of the applicant.

(Name): --------------- The applicant should collect acknowledgement receipt of application (& also money receipt in case of cash) from PIO / APIO and keep it in safe custody for future use.
*For Government of India – the application fees can also be paid by way of Indian Postal Order.

References:

1. Cicilia Maman, RTI Act 2005, ZSP GJ Souvenir, 2008
2. The Constitution of India, PM Bakshi
3. RTI Act 2005, Orissa State Govt.

.::. All my articles can be view here: MELTED HEARTS .::.

Reblog this post [with Zemanta]

No comments:

Post a Comment